Giacomo Puccini

La Boheme

Opera Maghiara de Stat, Budapesta

Sentimentul dragostei, îmbinat cu tandrețea și spiritul de sacrificiu care se manifestă în relația dintre Mimì și Rodolfo, sau cu gelozia, extravaganța în cazul cuplului Musetta-Marcello, dar și cu situațiile comice care îi au ca ,,protagoniști” pe Benoit – proprietarul mansardei sărăcăcioase unde locuiesc cei patru tineri – sau pe Alcindoro – bătrânelul caraghios, dar bogat, care îi ține companiei Musettei – sunt redate prin sonorități fermecătoare, melodii sugestive și o dinamică perfect adaptată fiecărui moment. Tragicul final al morții lui Mimì nu face decât să accentueze și mai mult esența veristă a lucrării. În ciuda vicisitudinilor întâmpinate, multe dintre ele datorate condițiilor precare de trai zilnic, cei patru prieteni – pictorul Marcello, poetul Rodolfo, muzicianul Schaunard și filosoful Colline – rămân nedespărțiți!

Este vorba despre La bohème – opera lui Giacomo Puccini inspirată din romanul La vie de bohème al lui Henry Murger, care relatează un episod din ,,viața veselă și teribilă” a unor artiști și are un fond autobiografic.

Deși în momentul premierei, la 1 februarie 1896, desfășurată sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini pe scena Teatrului La Fenice din Veneția, criticul muzical Carlo Bersezio susținea că ,,La bohème nu va lăsa probabil urme deosebite în teatrul nostru”, opera se impune nu numai în întreaga peninsulă italiană, ci și la Buenos Aires, Alexandria, Lisabona, Moscova și Londra (14 octombrie 1897) – printr-o reprezentație la Royal Opera House, care i-a statornicit, de altfel, succesul mondial.